DISPUTĂ. Învăţământul obligatoriu de 13 ani ar produce mai mulţi studenţi şi mai puţini meseriaşi. Sursa: Agerpres

Propunerea ministrului Andronescu de a face obligatorii atât ultimul an de grădiniţă cât şi liceul nu este agreată în toate mediile, dar are şi susţinători avizaţi. În timp ce sindicatele sunt divizate, preşedintele Comisiei de învăţământ a Senatului, Mihail Hârdău, o contestă. În schimb, preşedintele Asociaţiei „Şcoala De mocraţiei”, Florin Diaconescu, consideră posibilă această prelungire, dar ceva mai târziu.

Calificare slabă

Necesitatea ca elevii să parcurgă 12 clase obligatorii şi anul pregătitor de dinainte de clasa I este o cerinţă a pieţei de muncă, susţine ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu: „Să nu uităm că, odată cu examenul de Bacalaureat, absolventul mai primeşte şi certificat de calificare de nivelul III, corespunzător calităţii de tehnician în domeniul absolvit, recunoscut de UE. Cei zece ani de şcoală obligatorie în momentul de faţă asigură o calificare scăzută, de nivel II, cu care cu greu îşi pot face loc tinerii pe piaţa muncii”.

Copiii trebuie lăsaţi să hotărască dacă vor să termine liceul sau nu, apreciază senatorul Mihail Hârdău, fost ministru al educaţiei, actualmente pre şe dintele Comisiei de învăţământ a Senatului: „Ideea de a-i bascula pe toţi tinerii spre învăţămân tul universitar mi se pare ceva aberant. Ca şi ideea de a desfiinţa şcolile de arte şi meserii - SAM-urile. Nu putem vorbi, în momentul de faţă, de o generaţie nouă de meseriaşi. Sunt suficienţi cei zece ani de şcoală obligatorie din prezent, dar trebuie eficientizaţi”.

Sindicatele sunt divizate

Riscurile sunt văzute diferit, din interiorul acestor parteneri sociali. „Ce să fac? Să-mi ţin copilul zece ani în şcoală şi apoi să-l trimit la muncă, unde nu mil angajează nimeni, mai ales