Una dintre cele mai plăcute plimbări pe plaiurile româneşti este traseul mănăstirilor din Moldova, pe care îl puteţi face în doar două zile. Moldoviţa, Suceviţa sau Voroneţ se numără printre lăcaşurile de cult importante din această regiune. În secolul al XVI-lea, când armatele otomane asupreau teritoriile din nordul Dunării, iar imperiul austro-ungar încerca, la cererea Papei, o catolicizare forţată a locuitorilor din Moldova, artiştii locali au găsit o cale simplă şi directă de a ne transmite nouă, secole mai târziu, chintesenţa tradiţiilor populare.

În numai 20 de ani, ei au acoperit zidurile mănăstirilor Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore şi Humor, din Moldova, cu o veritabilă „Biblie ilustrată”.

O casă domnească, chilii, patru turnuri de apărare şi biserica alcătuiesc ansamblul mănăstirii Moldoviţa. Apărată de ziduri puternice cu o înălţime de peste şase metri şi o grosime de peste un metru, Moldoviţa a căpătat un vag aspect de fortăreaţă.

În apropierea acesteia, înainte însă de construcţia ei, în perioada domnitorului Petru Rareş, în 1532, Alexandru cel Bun a înălţat o bisericuţă din piatră, în jurul căreia s-a dezvoltat aşezarea călugărească Mănăstirea Moldoviţa. Biserica s-a surpat în timpul unei ploi puternice, în urmă rămânând doar câteva ruine, ce pot fi văzute şi acum.

Moldoviţa se individualizează prin câteva elemente iconografice, prin stilul picturii şi prin tonalitatea cromatică dominantă roşu-brun. Biserica deţine în patrimoniul său câteva obiecte de mare valoare, printre care se numără pomelnicul şi epitafurile, datând din secolul al XV-lea, precum şi jilţul domnesc al domnitorului Petru Rareş.În clisarniţă este amenajat muzeul mănăstirii, unde sunt expuse piese de mobilier, un epitaf brodat în secolul al XVII-lea şi câteva icoane.

Minune în culori

Mănăstirea Suc