Guvernul vrea să folosească banii de la FMI pentru plata salariilor şi a pensiilor, deşi, la semnarea acordului, a susţinut vehement că scopul împrumutului este exclusiv apărarea leului. După ce a dat asigurări că împrumutul masiv de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), de aproape 13 miliarde euro, va ajunge integral în rezervele Băncii Naţionale pentru a opri deprecierea monedei naţionale, cauzată de scăderea investiţiilor străine şi a remiterilor de valută din străin

Guvernul vrea să folosească banii de la FMI pentru plata salariilor şi a pensiilor, deşi, la semnarea acordului, a susţinut vehement că scopul împrumutului este exclusiv apărarea leului.

După ce a dat asigurări că împrumutul masiv de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), de aproape 13 miliarde euro, va ajunge integral în rezervele Băncii Naţionale pentru a opri deprecierea monedei naţionale, cauzată de scăderea investiţiilor străine şi a remiterilor de valută din străinătate, Guvernul a cerut instituţiei financiare ca o parte din sumă să acopere deficitul bugetar. În primăvară, când a negociat acordul, premierul Emil Boc combătea temerile potrivit cărora România ia credit pentru plata pensiilor şi a salariilor. „Banii de la FMI nu ajung la Ministerul Finanţelor sau la vreunul dintre miniştri. Nu sunt utilizaţi pentru proiecte de infrastructură sau cheltuieli de personal. Banii merg la BNR“, spunea el atunci. În momentul deciziei, împrumutul a fost prezentat ca o măsură preventivă, menită să redea încrederea investitorilor în economia românească şi să preîntâmpine impactul eventualelor şocuri de pe pieţele externe. În urma reevaluării economice din august, Guvernul a cerut acceptul de principiu al FMI să vireze 1,75 miliarde de euro din următoarele două tranşe de împrumut la bugetul de stat.

„Nu este bună deloc această decizie. Pentru că, în loc să reducem deficitul bugetar, ne