A creat una dintre cele mai cunoscute mărci de cafea din ţară, iar în paralel face muncă de voluntariat, fiind Consulul onorific al Italiei la Cluj-Napoca. Povestea lui Radu Pâslaru începe într-o mansardă răcoroasă cu aromă de cafea proaspăt prăjită. Înconjurat de lucruri personale, fotografii înrămate, reviste şi multe hârtii cu notiţe, priveşte pe geamul minuscul din acoperiş, cu o grimasă de mulţumire ce i se citeşte pe faţă.
Se gândeşte, probabil, la cele patru tone de cafea pe care le va măcina luna aceasta. În cămăruţa de la mansardă, ce altădată era o încăpere acoperită de praf, Radu Pâslaru îşi împarte atribuţiile de om al cafelei şi om al diplomaţiei.
A fotografiat Revoluţia
Un tablou cât un sfert de perete, însemnat cu autografe, îi aminteşte de anii tinereţii, pe când punea bazele revistei „Echinox”, alături de Eugen Uricaru, Ion Mircea sau Radu Papahagi, cu care a rămas prieteni pe viaţă.
Proaspăt inginer ieşit de pe băncile facultăţii, Radu Pâslaru se decide, însă, să profeseze în domeniu, aşa că se angajează la Trustul de Construcţii Industriale. Aici are şi primele responsabilităţi pentru angajaţii din subordine, lucru ce avea să-l ajute mai târziu, după cum singur mărturiseşte.
Mereu creativ, adaptabil, între 1980 şi 1989, clujeanul a fost nevoit să îşi întreţină familia pozând cu un aparat Praktica nunţi, botezuri şi înmormântări. Păstrează de atunci şi un album cu instantanee de la Revoluţie, fotografii ce aveau să deschidă primele ziare libere din Cluj.
„Întotdeauna mi-a plăcut cafeaua, m-a fascinat tot procedeul prin care trece, până ajunge în ceaşcă”. A fost destul să-l determine, în primii ani de capitalism românesc, să îşi deschidă o mică afacere în domeniu. Cu diplomaţie şi seriozitate, în 1995 a convins o firmă din Italia, „Cezare Magneli”, să intre pe piaţa
