Şomajul în creştere accelerată pune în mare dificultate bugetul statului şi constituie o nouă ameninţare pentru modul în care va evolua produsul intern brut în acest an. Cele mai pesimiste estimări vorbesc de un milion de şomeri la sfârşitul anului. Cele mai optimiste (exceptându-le pe cele aproape depăşite de realitate ale Comisiei Naţionale de Prognoză) evaluează pe la 700.000 numărul românilor care nu vor mai avea loc de muncă la 31 decembrie. Cele mai realiste prognoz

Şomajul în creştere accelerată pune în mare dificultate bugetul statului şi constituie o nouă ameninţare pentru modul în care va evolua produsul intern brut în acest an.

Cele mai pesimiste estimări vorbesc de un milion de şomeri la sfârşitul anului. Cele mai optimiste (exceptându-le pe cele aproape depăşite de realitate ale Comisiei Naţionale de Prognoză) evaluează pe la 700.000 numărul românilor care nu vor mai avea loc de muncă la 31 decembrie. Cele mai realiste prognoze sunt, probabil, ale FMI, care vorbesc de circa 800.000 de şomeri la finele lui 2009. De fapt, nici nu contează prea mult cine va avea dreptate. În fiecare dintre variante, impactul reducerii veniturilor a sute de mii de familii asupra consumului va fi unul semnificativ (1,6-2 miliarde de lei mai puţin în acest an). Pe cale de consecinţă, PIB-ul se va reduce şi el, numai din cauză că noii şomeri nu vor mai avea ce să cheltuiască, cu 0,33% până la 0,42% în 2009.

Şi bugetul consolidat va avea de suferit. Dispariţia unui număr atât de mare de persoane din rândul contribuabililor şi trecerea lor în sectorul asistaţilor sociali va însemna, numai în acest an, încasări mai mici cu 2,2-2,85 miliarde de lei şi cheltuieli cu 0,9-1,1 miliarde de lei mai mari pentru stat (taxe, impozite şi contribuţii necolectate, respectiv ajutoarele de şomaj ce trebuie plătite). În total, factura pe care ar trebui să o suporte bugetul s