Cresterea accelerata a datoriei externe intretine presiunile de depreciere a leului din cauza efortului de rambursare/refinantare.
Datoria externa a Romaniei pe termen mediu si lung a explodat de la o pondere in Produsul Intrern Brut (PIB) de 30% in 2007 la 50% in prezent, ajungand la un maxim istoric de 57 mld. euro la sfarsitul lunii iunie.
Principalul motor de crestere devine nevoia de finantare a deficitului bugetar galopant, care inghite de-a valma bani de la banci, de la FMI, UE si de pe piata internationala.
Romania "recupereaza" astfel rapid in clasamentul tarilor cu cea mai mare datorie externa in PIB din regiune, riscand ca dupa iesirea din criza sa fie nevoita sa aloce resurse mai mult pentru rambursarea creditelor decat pentru investitii. Presedintele Traian Basescu sustine ca ar trebui evitata o indatorare excesiva care sa franeze relansarea economica, apreciind ca Romania ar putea sa nu traga toti banii din imprumutul de la FMI.
Datoria externa totala include prima transa de 4,8 mld. euro de la FMI, dar si o datorie privata care se tot rostogoleste. Rezervele valutare ale BNR au atins la randul lor un maxim istoric de 27,3 mld. euro in iulie, tot pe seama banilor de la FMI si UE. "Viteza de crestere a datoriei din ultimii ani poate fi apreciata drept principalul factor de risc pentru economia noastra in contextul crizei financiare, care a provocat o cadere brutala a finantarilor, o fuga a capitalurilor, si care a readus in discutie ceea ce noi credeam ca nu mai este o amenintare pentru noi: constrangerea valutara", apreciaza Daniel Daianu, profesor de economie si fost ministru de finante. Constrangerea valutara inseamna ca o schimbare de sens a fluxurilor de capital "poate sa provoace stricaciuni foarte mari, in conditiile in care unele tari au fost nevoite sa apeleze la metode cu totul si cu totul neconventionale pentru
