Cresterea rapida a datoriei externe pe termen mediu si lung s-ar putea tempera datorita ajustarii puternice a deficitului de cont curent, care inseamna un consum privat mai redus, insa pana atunci majorarea deficitului bugetar antreneaza noi si noi imprumuturi.

Datoria privata, care in prezent este de aproximativ 63% din datoria externa totala pe termen mediu si lung, a ajuns in iunie la 36 de miliarde de euro, insa in contextul in care consumul intern s-a redus dramatic, indatorarea sectorului privat nu mai reprezinta o problema.

Specialistii spun insa ca deficitul public este o reala amenintare care se reflecta si in datoria externa totala, ca urmare a nevoii statului de a se imprumuta din ce in ce mai mult pentru a-si acoperi cheltuielile.

„Am mutat deficitul extern de pe tronsonul sectorului privat pe sectorul public. Ajustarea deficitului de cont curent a fost brutala si de mare amplitudine. Totodata, aceasta cadere a importurilor a contribuit in mare masura la caderea economiei, pentru ca in ultimii ani ne-am bizuit mult pe consumul privat. Era inevitabila o crestere a datoriei externe, ceea ce nu este neaparat rau. Dar devine intr-adevar amenintator daca va creste in continuare deficitul bugetar. (...) Este ca un bulgare de zapada pe care trebuie sa-l oprim si sa ne asumam costurile economice si sociale astfel incat sa avem deficite bugetare sustenabile. Adica finantabile", spune profesorul de economie Daniel Daianu.

In pofida cresterii galopante din ultimii ani a datoriei externe, specialistii nu vad inca un risc major pentru Romania in ceea ce priveste nivelul indatorarii.

„Totusi, nivelul datoriei externe nu duce la concluzia ca suntem intr-o situatie atat de grava incat sa ne confruntam cu falimentul. Dovada este si faptul ca emisiunile de obligatiuni de stat inca se mai fac. Ceea ce n-a fost cazul Ungariei, care dupa ce a red