Românii plecaţi în anii `80 iau acum cu asalt serviciile de personal ale fostelor întreprinderi în care au muncit în comunism. Venirea în ţară, în concedii, a românilor care au emigrat de ani buni în Germania, Statele Unite sau Israel a creat aglomeraţie pentru departamentele de resurse umane ale marilor întreprinderi arădene.

„Marea majoritate a acestor oameni, care au emigrat la finele anilor 80 sau imediat după Revoluţie, se apropie de vârsta pensionării, aşa că au nevoie de actele doveditoare ale perioadei lucrate. Numai în ultima săptămână am avut opt solicitări de acest tip”, a povestestit Angela Stănculeanu, şef Birou Resurse Umane la cea mai mare fabrică din industria uşoară arădeană.

Aceasta a mai precizat că actele de care emigranţii au nevoie sunt foarte stufoase, iar volumul de muncă pentru realizarea lor este destul de mare şi anevoios. „Trebuie stipulate clar toate orele lucrate, zilele libere, zilele de concediu, învoirile, date ce există doar în statele de plată, care trebuie luate din arhive şi studiate cu atenţie, pentru fiecare lună muncită”, a explicat Stănculeanu. Aceasta a adăugat că, în medie, pentru un om care a lucrat în întreprindere, reconstituirea orelor lucrate poate dura 4-5 ore.

Multe acte necesare

Marga Guntner, o româncă plecată în Germania în 1991, prin căsătorie cu un neamţ de origine română, spune că are nevoie de toate aceste acte şi adeverinţe pentru că în primăvară va împlini vârsta de pensionare.

„În prezent muncesc doar cu jumătate de normă din cauza crizei, dar în primăvară împlinesc vârsta de pensionare. Îmi voi depune actele. Poate voi mai ajunge în ţară în perioada Crăciunului, dar atunci mi-e teamă că nu voi apuca să-mi rezolv hârtiile”, a declarat femeia. Marga Gunter a dat un exemplu care arată că până şi birocraţia este mai eficientă în Germania. F