La 19 august 1989, primii 700 de est-germani au trecut frontiera dintre Ungaria şi Austria cu acordul tacit al grănicerilor maghiari. Opoziţia maghiară a organizat,acum 20 de ani, o petrecere câmpenească la Sopron. Timp de trei ore, frontiera a fost deschisă pentru prima dată de la divizarea Europei. În primăvara anului 1989, guvernul maghiar a decis să desfiinţeze, din motive ideologice şi financiare – reînnoirea sârmei ghimpate ruginite costa prea mult – cei 246 de kilometri de gard dintre Ungaria şi Austria.
Cum din partea Moscovei nu a venit nicio reacţie, ministrul maghiar de Externe, Gyula Horn, şi omologul său austriac, Aloi Mock, au oficializat desfiinţarea gardului. Pe 27 iunie, cei doi s-au înarmat cu o foarfecă uriaşă şi au tăiat un fragment de sârmă ghimpată în faţa camerelor de luat vederi.
Concedii în Ungaria
În timp ce preşedintele Republicii Democrate Germane (RDG), Erich Honecker, repeta obsesiv că „Zidul Berlinului va dura cel puţin 100 de ani“ – în pofida avertismentelor venite chiar din partea liderului sovietic, Mihail Gorbaciov –, est-germanii au aflat de decizia autorităţilor maghiare şi au început să spere.
În acel an, cei mai mulţi est-germani au decis să-şi petreacă concediul în Ungaria, mai ales că circulau zvonuri potrivit cărora se putea ajunge pe jos în Austria. Walter (26 de ani) şi Simone Sobel (24 de ani), din Blankenburg, povestesc pentru „Kölnische Rundschau” cum au reuşit să ajungă în Republica Federală Germană.
Şi-au luat copiii, Indra (4 ani) şi Sabina (2 ani), şi au plecat, în august, într-un concediu de două săptămâni în Ungaria. O zi şi o noapte “au patrulat” de-a lungul graniţei cu Iugoslavia, sperând să găsească o breşă. În zadar. N-au renunţat şi au ajuns la Sopron, oraş aflat în apropierea graniţei cu Austria, unde avea loc “un picnic paneuropean”. @