România este opera Dunării. Fluviul i-a dat un hotar şi un reper în lume, făcând să i se spună ţara de la Dunăre, dar, mai ales, i-a dat un spaţiu, şlefuindu-l până la cel din urmă amănunt. Din cele mai vechi timpuri, pescuitul a fost îndeletnicirea de bază a locuitorilor din Clisura Dunării.

Aici a avut loc duminică o manifestare culturală şi gastronomică ce doreşte să reînvie spiritul tradiţional pescăresc, pierdut în vremurile moderne, şi să readucă în atenţia comunităţilor locale tradiţia pescuitului şi a gătitului pescăresc.

Arome alese, peşte din toate soiurile şi invitaţi cu poftă de a mânca cât mai multă ciorbă de peşte. Acestea au fost ingredientele de bază ale sărbătorii din oraşul Moldova Nouă, unde duminică au luat parte la festivalul intitulat „Căldarea Pierdută“ peste 200 de curioşi, veniţi atât din România, cât şi din Serbia, pentru a se înfrupta din preparatele tradiţionale ale pescarilor din Clisură.

Festivalul-concurs a aliniat la start peste 20 de pescari-bucătari, care s-au întrecut în prepararea celei mai gustoase ciorbe de peşte.

Câte bordeie atâtea obiceie, iar pescarii au tratat cu seriozitate concursul şi au pus în aplicare toate secretele din moşi-strămoşi pentru prepararea celei mai bune mâncări.

„Am pus de toate în ciorbă, legume, verdeaţă, condimente şi mai multe sortimente de peşte. Cel mai important este ca peştele să fie lăsat să fiarbă mai mult la foc mic, să nu fie făcut repede“, a spus un concurent din Baziaş.

Dacă unii au folosit aragazurile portabile şi apă de la fântână, alţii au luat apă direct din Dunăre şi au aprins foc de lemne sub căldarea în care au preparat ciorbă pentru toată lumea.

„Eu cred că lucrurile cele mai importante la ciorba de peşte sunt ceaunul şi focul de lemne, astfel peştele se pătrunde mai bine, iar dacă mai pui şi verdeaţă şi adaugi şi un pic de ţuică, ai făcut cea mai gu