Multe dintre măsurile anticriză „adoptate“ luni se aplică deja, altele au fost anunţate în urmă cu mai bine de şase luni. Noutăţile sunt puţine şi vag explicate. Decizia cea mai aşteptată de mediul de afaceri - scutirea impozitului reinvestit în economia reală - este o măsură anunţată chiar de la intrarea la guvernare. Ea a fost amânată, însă, în mod repetat. Cele două programe „Rabla“ – pentru firme şi pentru utilaje agricole – au fost anunţate încă din luna aprilie.
Eliminarea impozitului minim şi înlocuirea acestuia cu unul forfetar pe domeniile cu evaziune fiscală a fost, de asemenea, discutată şi anunţată anterior. Scutirea temporară de impozit a dobânzii aferente sumelor depuse la bănci de persoane fizice se aplică deja. O noutate ar fi includerea unui plafon lunar de 1.000 de lei pentru neimpozitarea venitului salarial în cazul tinerilor de până la 30 de ani.
Mai mult rău decât bine
Măsura, în opinia experţilor fiscali, ar duce la o scădere a încasărilor la buget, în timp ce veniturile grupului-ţintă nu ar creşte semnificativ. „Impactul acestei măsuri este minim dacă nu se modifică acele cote de contribuţii sociale. Cei care iau salarii sub 10 milioane de lei au oricum impozite mai mici“, crede consultantul fiscal Emilian Duca.
O altă aşa-zisă măsură este mai mult o intenţie şi se referă la aplicarea simetriei în tratamentul obligaţiilor bugetare ale firmelor şi Ministerul Finanţelor. Statul român percepe de la firme majorări de întârziere începând cu prima zi după expirarea termenului de plată a TVA. Pe de altă parte, acelaşi stat plăteşte dobânzi către firme, dar fără majorări de întârziere.
„Acestea sunt plătite doar dacă statul depăşeşte termenul de 45 de zile pentru rambursarea de TVA, caz în care firmele trebuie să dea bani din buzunarul propriu pentru a acoperi această sincopă“, spu
