Deşi multe localităţi sunt racordate la gaze naturale, oamenii preferă buteliile sau lemnele Cel mai elocvent exemplu îl oferă oraşul Motru, unde oamenii nu sunt interesaţi de gazele naturale. Începând cu octombrie 2006, localitatea beneficiază de o reţea de gaze ce urmează a fi extinsă şi în satele limitrofe. Deja conducta a ajuns acum în satul Ploştina. Confortul gazelor la aragaz sau la centralele termice nu pare să-i atragă deloc pe motreni, aceştia preferând să gătească la butelie şi să se încălzească de la reţeaua de termoficare a oraşului, care merge pe cărbune. Dorin Hanu, primarul oraşului Motru spune că de când au fost aduse gaze în localitate, abia dacă s-au branşat vreo 150 de familii. „Avem puţini care să fi trecut în tot acest timp la gaze şi să renunţe la butelie sau la căldura de la reţeaua oraşului, punându-şi centrale termice individuale. La noi majoritatea preferă să se încălzească de la Uzina de Alimentare şi Termoficare cu Apă (UATA) pentru că este mai ieftin, iar la aragaz să folosească butelie. Şi eu am acasă butelie, preferând să dau 400-500 de mii pe una decât să plătesc la gaze, pentru că nu se merită“, a declarat Dorin Hanu.

Le trece gazul pe la poartă

Nici sătenii din jurul oraşului Târgu-Cărbuneşti nu folosesc gazele naturale, deşi conducta le trece pe la poartă în unele localităţi cum ar fi Bărbăteşti. „Cărbuneştenii au gaze de peste 40 de ani, dar sunt mulţi cei care nu stau la bloc şi folosesc lemne sau butelii“, a afirmat Ion Fugaru, viceprimarul din Târgu-Cărbuneşti. „Satele limitrofe nu au reţea de gaze, dar nici nu mai sunt interesaţi oamenii să aibă acasă aşa ceva“, a mai adăugat acesta.

O situaţie asemănătoare este întâlnită şi în Bumbeşti-Jiu. În zona rurală, locuitorii folosesc lemnele de foc pentru încălzit, iar gazul îl aprind doar pentru gătit. „În oraş, majoritatea au centrale ter