Siturile protejate doar cu numele sunt atacate de tehnologia modernă. Bucureştiul este capitala în care mamuţii de oţel răsar la întâmplare lângă clădiri de patrimoniu şi lăcaşe de de cult.
Cu toate că lamentările despre imaginea Capitalei nu mai prididesc de ani buni, autorizarea mamuţilor de sticlă îşi urmează cursul, nestingherită de acuzaţiile de ilegalitate sau de comentariile specialiştilor.
Cei mai mulţi dintre aceştia explică, fără rezultat, că imobilele moderne, a căror limită de înălţime creşte continuu, au şi ele rol în dezvoltarea oraşului, atât timp cât sunt construite în zone potrivite şi nu stâlcesc imaginea arhitecturală a zonelor protejate.
„Prima consecinţă a construcţiei de clădiri foarte înalte lângă case protejate este încălcarea legii. Potrivit legislaţiei, raza de protecţie a unui monument este de 100 de metri în mediul urban, perimetru în care nu se poate construi”, spune Alexandru Binescu, preşedintele Asociaţiei Bucureşti.
Pompierii au dat recent amenzi de 35.000 lei în urma controalelor făcute la clădirile mari din Bucureşti, după incendiul de la Millenium Business Center din luna iunie. Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au descoperit că accesul la hidranţii interiori este îngreunat, dotarea cu mijloace de primă intervenţie este deficitară, iar anumite căi de evacuare sunt blocate din cauza sistemelor de închidere sau a uşilor defecte, aspect ce poate îngreuna evacuarea persoanelor în situaţii de urgenţă.
Turnuri de oţel lângă biserici
Ultima tendinţă în acordarea de autorizaţii de construire este, în Capitală, avizarea blocurilor-turn lângă biserici. Astfel, cupolele lăcaşelor de cult, clădiri de patrimoniu, sunt umbrite de coloşi de oţel în cel puţin două cazuri celebre: Biserica Armenească şi Catedrala Sfântul Iosif.
„Problema este dacă o clădire de