Cine a avut curiozitatea sa puna botul la programul tv al ultimelor doua zile, pentru a se informa in asteptarea fericitului eveniment care a fost, in fine, dezbaterea nationala pe marginea (chiar pe marginea!) reformei din educatie, s-a indesat degeaba in fotoliu, cu castronul de floricele.
Trilema pachetul Miclea - pachetul Andronescu - pachetul de nervi prezidential n-a reusit decat sa capete o tusa mai groasa, c-asa-i la romani: de vreme ce e gros, rezulta vartos, prin urmare valabil. Doar incertitudinea e sportul national care dubleaza aplombul, si-aici suntem olimpici.
Cum participau si echipe de filmare si realizatori tv, iar pe coridoare, studiourile de sezatoare incercau sa abordeze problema la modul "cine are dreptate", nu "cum crestem calitatea", protagonistii s-au ezitat nici un moment sa se agate de competitia electorala, si si-au infoiat personalitatea direct in nervul optic national.
Sa nu politizam, zambeau actorii spre reporterii aflati in direct. Sa nu distrugem viitorul copiilor nostri (graduati in strainatate, sau pe punctul de-a dobandi cunoastere in limbi de circulatie), replicau ceilalti, pandind unghiul de filmare. Mai taci naibii, Vosganian, ca voi le-ati taiat banii la dascali, puncta Traian Basescu, fara nici o legatura cu politica.
Am retinut ca Miclea nu vrea obligatoriu de 13 ani (subscriu, mai bine testam copiii, sa vedem daca nu mai bine-i facem tamplari), ca Andronescu vrea sa lase la latitudinea dascalului doar trei ore de libertate asupra materiei (nu subscriu, si-asa sistemul e prafuit, nu se potriveste in toate matricile), iar despre gradi obligatorie n-am inteles cine ce vrea, si pentru care ratiuni.
As fi vrut, insa, sa pricep, daca interesa pe cineva - n-am vazut sa fi luat cuvantul vreun parinte - cum va deveni invatamantul performant, cum se va scutura de dascalii st
