Generalul de brigadă Aurel Rogojan rememorează pentru Jurnalul Naţional într-un serial, începând de astăzi, momentele - cheie ale anului 1989, aşa cum au fost ele receptate în centrul de comandă al Departamentului Securităţii Statului.
În acel an, Aurel Rogojan (locotenent-colonel) era împuternicit la comanda Serviciului Independent Secretariat-Juridic al Departamentului Securităţii Statului, în care calitate îi revenea şi atribuţiile de secretar al Consiliului de Conducere al DSS. Anterior, între anii 1977-1985, a fost şeful de cabinet al generalului-colonel Iulian Vlad, cel care conducea din octombrie 1987 Securitatea Română.
Din această poziţie a fost martor la operaţiunile specifice frontului din umbră şi a trăit anul 1989 cu intensitatea celui care a avut acces la secrete teribile şi astfel amintirile sale sunt extrem de valoroase pentru cercetători şi istorici. În episodul din acest număr generalul de brigadă Aurel Rogojan redă atmosfera acelei perioade, din perspectiva principalelor evenimente, aşa cum a resimţit-o ca ofiţer al DSS.
Anul operativ 1989 a început cu o trădare. Şeful sectorului spionaj în spaţiul european de limbă germană, Liviu Turcu, se foloseşte de ocazia unei misiuni externe pentru a se preda CIA. Era punctul terminus al trădărilor post-pacepiste, care, toate la un loc, au adus prejudicii mai mari decât cele determinate de marşrutizarea politică ( n. r. - termen folosit în domeniul serviciilor de informaţii şi care înseamnă orientarea unui agent către un alt obiectiv decât cel avut până la momentul respectiv) a lui Pacepa în braţele spionajului şi contraspionajului Statelor Unite ale Americii.
În Centrala Spionajului Român, generalul Aristotel Stamatoiu a încercat să "tragă de timp", amânând, de comun acord cu şeful contraspionajului extern, generalul Ioan Moţ, raportarea ex
