În ciuda faptului că subiectul corupţiei din presă este ocolit cu grijă de mass-media, opinia publică a ajuns, aşa cum o arată rezultatele din acest an ale Barometrului Global al Corupţiei realizat de Transparency International (TI), la concluzia că mediul jurnalistic este unul stigmatizat de corupţie. Care pot fi sursele unei asemenea imagini publice? Ce experienţe ale publicului au putut fi dovezi pentru formarea unei asemenea opinii? Ce personalităţi au putut convinge publicul?

Trei mi se par sursele din care se hrăneşte convingerea publicului. Întîi experienţa personală: urmărind constant presa scrisă sau programele din audio-vizual, oamenii au constatat că acestea sînt monopolizate de un număr limitat de jurnalişti (autointitulaţi "formatori de opinie") şi că, de-a lungul timpului, aceştia şi-au schimbat atitudinea faţă de partide şi lideri politici. Astfel, partizanatul lor afişat s-a corelat cu o lipsă de consecvenţă asumată adeseori cinic.

O căutare simplă, efectuată pe portalurile de ştiri online, a relevat amploarea dezamăgirii şi nemulţumirii publicului; reacţionînd la diverse articole, la mesaje din bloguri sau la replicile altor cititori, aceşti consumatori fideli şi activi ai mass-media explodează: "Era şi timpul ca mass-media să fie pusă la zidul ruşinii. Este coruptă şi apără interesele de partid. Chiar s-a demonstrat că unele ziare şi posturi de televiziune private sînt aservite partidelor politice. Mai aveţi curaj să vorbiţi de libertatea presei!!!" (http://www.urban iulian.ro/2009/06/03/mass-media-a-ajuns-pentru-prima-data-in-topul-celor-mai-corupte-institutii/); "Dragi ziarişti, care aţi ajuns mai dictatori ca Ceauşescu. Cine nu vă face plecăciuni şi nu acceptă să faceţi voi ce vreţi din el, trebuie să meargă la puşcărie!!!! Dar pentru voi aţi avut grijă să determinaţi scoaterea insultei şi calomniei din Codul Penal, ca să bălăcăr