Bucureştenii au avut ocazia să se bucure de un tîrg al bucatelor gătite după vechi reţete româneşti, organizat de Muzeul Ţăranului Român, în zilele de 15-16 august (de Sfînta Maria). Brînza de burduf învelită în coajă de brad, pastrama de porc "Bajura", ţuica de prune de Argeş şi păstrăvul afumat de Palanca sînt cîteva dintre bucatele tradiţionale care au fost expuse. Cel mai savurat deliciu pare să fi fost însă friptura de Turda, preparată în aer liber de Jakab Arpad, moştenitorul reţetei. Conceptul "slow food" se asortează perfect cu ideea unui astfel de tîrg: abundenţa unor mîncăruri tradiţionale în contrast cu tot mai obişnuitele produse de fast food, prelucrate industrial sau chiar sintetice. Tîrgul Ţăranului de Sîntamarie e un proiect al Grupului de Iniţiativă Radu Anton Roman. S-a desfăşurat la ARK " Bursa Mărfurilor şi a avut, în medie, 22 de producători pe zi şi aproape 700 de vizitatori.

Găsesc cu greu tîrgul, ascuns după o piaţă de flori: are porţile de fier înalte, negre " la propriu şi la figurat ", deschise. La intrare, cam linişte; taraba cu produse din miere şi cea cu dulceţuri nu reuşesc să-i îmbie prea mult pe cumpărători: doi-trei oameni se interesează de cîte un borcan de miere. În dreapta însă, produsele atestate ca "tradiţionale de Botoşani" " pastrama de porc, ceafa afumată, kaiserul afumat "Bajura" " par a abunda, aşezate unele peste altele în coşurile împletite, iar oamenii se înghesuie să le cumpere, chiar dacă preţurile sînt mai piperate decît bucatele. Vitrine pline de cîrnaţi afumaţi, pastramă şi costiţă din zona Braşovului împrăştie arome puternice. Oamenii nici nu ştiu ce să mai aleagă între brînzeturile expuse " brînză la borcan, caşcaval afumat, telemea " şi vestita brînză de burduf învelită în coajă de brad, care întregeşte savoarea gustului.

Urmează rafturi cu tot felul de produse: ţuica de Argeş, păstrăvul şi pîine