Mare noroc cu criza asta! Pentru că s-a ajuns la fundul sacului şi FMI ne ţine din scurt, s-a hotărît desfiinţarea unor agenţii guvernamentale şi reducerea severă a personalului din sistemul bugetar. Adică se face, de nevoie, ceea ce trebuia făcut de mult. Sistemul public românesc este supradimensionat şi toacă bani fără rost.
S-a ajuns aici, în primul rînd, prin crearea "din vîrful pixului" a unui mare număr de agenţii guvernamentale, al căror obiect de activitate e precar, dar ele "dau bine": se cheamă că Statul român este preocupat, vezi Doamne, de tot felul de aspecte şi probleme ale cetăţenilor şi vrea să le rezolve. În perioada de preaderare la Uniunea Europeană, multe dintre aceste agenţii şi instituţii de tot felul au fost ascunse sub sloganul "aşa ne cere UE" " strigăt revoluţionar pe care îl rosteau atunci miniştrii, prefecţii, parlamentarii pentru a-şi justifica tot felul de iniţiative. Or, de multe ori, UE nu ne cerea crearea unor instituţii bugetare în plus, ci rezolvarea unor probleme. De exemplu, asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi: "sună european", e o problemă care trebuie rezolvată, dar de ce pentru asta era nevoie de o agenţie specială?
Există destule ONG-uri care se ocupă de acest subiect mai eficient şi mai ieftin decît o face Statul, aşa că era preferabil ca o agenţie deja existentă sau un minister (în alte ţări "egalitatea de şanse" este alocată Ministerului Muncii) să facă o licitaţie şi să finanţeze proiectele ONG-urilor. Nu mă îndoiesc că ar fi costat mai puţin şi ar fi funcţionat mai bine. Iar acesta e doar un exemplu: multe dintre agenţiile guvernamentale fac " adesea prost şi scump " proiecte în care avem deja destule organizaţii neguvernamentale sau firme cu experienţă.
Nici măcar Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, inventată în timpul guvernării lui Adrian Năstase, nu are un obiect foarte cl