Conaţionalii privesc cu neîncredere orice plan elaborat la Bucureşti pentru repatrierea lor. Mulţi preferă ajutorul de şomaj din Peninsula Iberică decât subvenţiile din ţară. Compatrioţilor din străinătate li s-au promis ajutoare de 25.000 de euro dacă acceptă să revină în ţară şi să se apuce de agricultură. Chiar dacă la prima vedere oferta pare tentantă, foarte puţini compatrioţi s-au informat pentru a afla exact despre ce ajutor financiar este vorba. În Aragon, una dintre provinciile spaniole în care lucrează foarte mulţi români la cules de fructe şi de legume, promisiunea celor 25.000 de euro a stârnit cu greu curiozitatea oamenilor.
La Almunia de Doña Godina, o localitate cu 7.000 de locuitori, nu departe de Zaragoza, lucrurile importante se discută la cârciumă, la fel ca în satele din România.
Tuleu Aigean (42 de ani), din Constanţa, se află de mai bine de şapte ani în Spania şi în ultimul timp a lucrat în agricultură în regiunea Almunia.
„Din 25.000 de euro, bani care sigur vor trece prin mâna şmecherilor din comune, nu ştiu ce sumă mai ajunge la ţăranul care trebuie să facă treabă. Ca să iau banii ăştia, trebuie să pierd timpul după tot felul de aprobări, iar până le obţin, ce pun pe câmp? Banii se duc şi ajung mai sărac decât acum, când sunt şomer”, spune Aigean. Apoi el oftează a greu: „Oricum, nu cred că Bărăganul va mai fi vreodată grânarul de altădată”.
„Lucrurile astea sunt prea întortocheate“
„Până la bani, ar trebui ca ţăranul să aibă casă, pământ şi un sistem de irigaţii care să funcţioneze. Păi, fără irigaţii pe timp de secetă sau în caz de inundaţii rişti să rămâi dator la stat pe viaţă sau să pierzi şi amărâta de casă pe care o ai”, ne explică Petrică Secuiu (40 de ani), din judeţul Neamţ, care se recomandă „agricultor din tată în fiu”.
Petrică Secuiu (stâng
