Fotbalul aminteşte de orgiile romane, atletismul ridică întrebări
Un Jeroboam are 3 litri. E mai mic decît un Rehoboam-ul (4,5l). Nici unul nu are vreo legătură cu primii regi iudei, de la care şi-au luat numele. Sînt, pur şi simplu, două măsuri de sticlă de şampanie. Un Jeroboam de şampanie Cristal costă 5000 de lire (6000 de euro) dacă e comandat la Whisky Mist, un club de “lista A”, din Mayfair (cartierul în care e bine să fii văzut, dacă vrei să fii văzut, la Londra). După 4 ore de petrecere, Salomon Kalou (sărbătoritul), Ballak, Drogba şi Essien au lăsat în urmă şi plătit o notă de 100.000 de lire. La capitolul încasări: 400 de lire, sticla de şampanie cam ieftioară, trimisă de Prinţul Harry, aflat într-un separeu vecin. Asta, aparent, în noaptea de 5 spre 6 august 2009. Data e irelevantă. Noaptea de praznic năpraznic de la Whisky Mist e mult mai veche. Curios, cu cît mai contemporan, mai faimos şi mai bine plătit, fotbalul face, mai uşor, legătura cu orgia romană. Grandoarea marilor cluburi se întoarce la instincte neschimbate, la ceva mai degrabă biologic şi pre-sportiv. La acea patimă aprinsă de ban şi permisă de glorie, care pleacă din preajma Colosseumului şi ajunge pînă la Radu Mazăre (în uniformă sau la bustul gol). Asta, cînd e vorba de eroi sportivi, în afara arenei.
În interiorul arenei, legătura între sport şi lucrurile care îl preced e la fel de vizibilă. Dar pentru a accepta asta, va trebui să facem un efort contracurent. Va trebui, de pildă, să înţelegem, pînă la capăt, fotografia care îi pune alături pe Usain Bolt şi tabela electronică pe care scrie Seiko New WR 9′58”. Ceva nu se potriveşte: micro-tehnologia numerică a cronometrajului stabileşte un lucru, masa biologică a lui Usain Bolt povesteşte un altul. Noul record mondial e o chestiune de precizie. Autorul sau autorii lui (compuşi organici secreţi) sînt mult mai complicaţi. Bo