Cu puţin timp în urmă, revista Le Généraliste semnala o revenire interesantă la vechile tradiţii: utilizarea terapeutică a lipitorilor şi a larvelor de muşte în diferite centre medicale din lumea occidentală. (...)

Nu este, aşadar, de mirare că în nr. 6/2009 al cunoscutei publicaţii BMJ – Ediţia în limba română apar lucrările de cercetare Terapia cu larve în ulcerele membrelor inferioare (Venus II): studiu randomizat controlat (dr. Jo C. Dunville şi colab.) şi Analiza cost-eficienţă a terapiei cu larve pentru ulcerele piciorului (dr. Marta O. Soares şi membrii echipei Venus II). În completare, semnalăm editorialul Cum este cuantificat succesul în tratamentul ulcerelor cronice ale piciorului, în care dr. J. E. Grey, prof. dr. D. Leaper şi prof. dr. K. Harding susţin că „vindecarea nu este singura variantă convenabilă de determinat“, consid Publicitate erând-o „nerealistă“ şi apreciază ca fiind „mai potrivit să adoptăm o abordare mai amplă a managementului problemelor complexe şi pline de provocări, inerente în tratarea plăgilor cronice“. Remarcăm două articole cu referiri la o temă de mare actualitate – epidemia de gripă A/H1N1: „Observaţia“ – de ordin etic – Cum pot doctorii să stea deoparte? (dr. Daniel V. Sokol) şi „Profil“: Înapoi în viitor (Jane Lenzer). „Observaţia“ începe cu afirmaţia că „mulţi dintre clinicienii aflaţi în prima linie a confruntării cu eventualitatea unei epidemii de gripă nu au fost consultaţi“; autorul reaminteşte cazuri notabile de abateri etice – abandonarea bolnavilor terminali cu Ebola, SARS, cancere în stadii avansate – şi propune organizarea unor dezbateri privind obligaţiile medicilor în eventualitatea declanşării unei pandemii, având în vedere că recomandările NHS pot fi interpretabile: „Angajaţii nu au dreptul de a refuza să vină la serviciu în timpul unei pandemii decât dacă există un risc clar de periclitare a sănătăţii