Daca incercam sa tratam schimbarea climatica intorcand spatele cresterii economice, saracii vor plati cel mai scump pret.
Noua epoca a austeritatii economice ar trebui sa insemne, pentru consumatorii din societatile bogate, ocazia sa redescopere virtutile economisirii si conservarii. Viitorul planetei depinde, de fapt, de reducerea materialismului si lacomiei, noteaza The Times.
Antimaterialismul este un curent care are atractie atemporala si rezoneaza si in zilele noastre, mai ales daca este cumulat cu miscarea ecologista. "De aceasta data, nu ne vom reveni din recesiunea globala prin consumarea de mai multe resurse si energie. Cresterea nu poate rezolva problemele create de crestere", scrie un fondator al organizatiei Greenpeace International.
La prima vedere, aceasta afirmatie pare a fi o greseala intrucat economistii spun, simplificand, ca o recesiune poate fi combatuta prin cresterea consumului personal.
Insa activistii pentru mediu incearca sa explice ca o crestere a consmului, prin folosirea resurselor, trebuie sa se faca in mod responsabil, in asa fel incat sa fie conservat mediul si sa fie conservate si resursele.
Ceea ce pare a fi o cerere moderata este, de fapt, o mare problema.
Activistii sunt, pe buna dreptate, preocupati de degradarea mediului si epuizarea resurselor. Sunt suficiente dovezi ca incalzirea globala este cauzata de emisiile de gaze nocive, in urma activitatii umane. Ritmul retragerii calotei de gheata si cresterea nivelului marii o confirma.
In plus, schimbarea climatica nu reprezinta doar pericole pentru mediu. Pe masura ce statele sarace - Bangladesh, sa zicem, se confrunta cu perspectiva inundatiilor catastrofice, se prefigureaza si o crestere a extremismului islamic.
Activistilor pentru mediu, comenteaza editorialistul britanic, le lipseste simtul
