Asistăm acum la o fuziune între mişcarea antiimigraţie, «Mişcarea Patriot» şi vechiul rasism de origine sudistă. La începutul anilor ’90, zeci de mii de americani s-au mobilizat în faţa a ceea ce ei percepeau drept o ameninţare iminentă a totalitarismului. Bill Clinton era în ochii lor un criminal şi un trădător, comparabil cu Hitler. Drept urmare, au stocat arme, pretinzând că anunţatul plan de control al armelor de foc nu era decât primul pas spre înrobirea naţiunii. Azi, mişcarea miliţiilor revine în actualitate.

„După ce a dispărut aproape un deceniu de pe scena publică, miliţiile de dreapta şi-au refăcut apariţia în toate statele“, avertizează un recent raport intern. Potrivit documentului, nu mai puţin de 50 de grupuri armate au apărut în ultimii doi ani. Chiar dacă nu au atins nivelul din 1994-1995, aceste miliţii cunosc o dezvoltare „semnificativă“, precizează documentul, fiind doar o chestiune de timp până când acestea nu vor trece la ameninţări şi violenţe. În acest context trebuie puse şi protestele violente desfăşurate recent, în mai multe oraşe, şi care vizau reforma sistemului de sănătate propusă de Barack Obama.

În general, fenomenul survine când conservatorii pierd puterea. În timpul Administraţiei Bush, mişcările ce dominau dreapta eşichierului politic erau neoconservatorismul şi un creştinism evanghelic naţionalist ce doreau mai degrabă să participe la guvernare, decât s-o dărâme.

Azi, odată cu venirea Administraţiei Obama, asistăm la apariţia unei vechi şi perene reacţii americane, ce se acutizează în perioadele când la putere sunt liberalii. Pentru a înţelege mai bine fenomenul, trebuie să considerăm miliţiile drept o manifestare aparte a populismului de dreapta cunoscut sub numele de „Patriot movement“ (Mişcarea Patriot), e de părere analistul Chip Berlet, de la Asociaţia de Cercetări Politice, un think t