Arădenii care s-au săturat de disconfortul provocat de cei care apelează la mila publică cer intervenţia energică a autorităţilor locale. În subordinea autorităţilor, există în acest moment două locaţii destinate oamenilor străzii: un azil de noapte coordonat de CLM şi unul aflat sub jurisdicţia Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Din păcate, puţini sunt cei care apelează la ele, preferând să încerce sensibilizarea permanentă a arădenilor.

„Problema creşte şi pentru că mulţi cerşetori sunt veniţi din alte zone ale ţării. Legislaţia îngrădeşte controlul asupra situaţiei, pentru că intervine dreptul la libera circulaţie”, a explicat Biringer, unul dintre consilierii locali care a declanşat lupta cu eradicarea cerşetoriei. Evaluarea cerşetorilor din oraş e dificilă şi din cauză că mulţi dintre aceştia nu au acte, sau pur şi simplu refuză să încerce reintegrarea.

Cuibul oamenilor străzii

„Sper ca în sfârşit autorităţile să ia măsuri, să intrăm şi noi în rândul civilizaţiei. Ne fac de râs ţara, dacă treci în Ungaria, nu vezi aşa ceva”, a spus arădeanca Ana Bătrîn.

„Primul caz l-am avut în cartierul Micălaca. În spatele unor garaje situate lângă linia de tren, exista un cuib al oamenilor străzii. Locuitorii din zonă erau deranjaţi de miros, scandalurile venite pe fondul consumului de alcool şi acostările zilnice. Pe copii îi trimiteau la cerşit sub viaduct”, a povestit Biringer, care a reuşit să cureţe zona.

„Sper ca odată ce instituţiile vor fi descentralizate, să avem mai multă putere de acţiune. Anumite ramuri ale Poliţiei ar urma să treacă în subordinea autorităţilor. Atunci, alături de Poliţia Comunitară, vom putea controla mai bine fenomenul”, a mai spus Bruno Biringer.

"Oamenii nu trebuie să ne considere inaccesibili în problema cerşetoriei, acţionăm când suntem