Atentatele sângeroase de miercuri, de la Bagdad, au readus în discuţie capacitatea autorităţilor de a asigura securitatea în mediul urban. Sursa: Reuters
Carnagiul produs miercuri la Bagdad, unde aproape 100 de persoane au fost ucise în două atentate cu maşină-capcană comise în centrul capitalei Irakului, ridică tot mai multe semne de întrebare privind oportunitatea retragerii trupelor americane din oraşele irakiene la 30 iunie. Unele voci susţin că transferul securităţii din zonele urbane către armata naţională s-a făcut mult prea devreme şi avansează ipoteza că, odată cu recrudescenţa violenţelor, armata americană ar putea revendica prerogative sporite pe teren pentru a evita escaladarea situaţiei. Comandanţii americani recunosc însă că, în faţa valului de atentate, nu pot decât să exercite presiuni asupra executivului de la Bagdad pentru a-şi asuma o opoziţie mult mai precaută. Mai mulţi oficiali de la Washington au criticat recent o serie de decizii pripite ale guvernului irakian, precum îndepărtarea zidurilor de beton ridicate de-a lungul principalelor artere din Bagdad, convins că oraşul este sigur.
Premierul Nurial-Maliki a reacţionat imediat şi a dispus „reevaluarea planurilor de securitate şi a mijloacelor de combatere a grupărilor teroriste”. Pentagonul a dat, la rândul său, asigurări că recrudescenţa violenţelor nu va schimba calendarul retragerii forţelor americane, prevăzută să se încheie la finalul anului 2011.
Demonstraţie de forţă
Pe de altă parte, atacurile de miercuri, de departe cele mai sângeroase comise vara acesta, demonstrează, contrar evaluărilor recente din domeniul securităţii, că insurgenţa sunnită rămâne un obstacol major în calea pacificării Irakului. Prin aceste atentate, teroriştii nu au vrut decât să arate că pot oricând provoca haos şi să demonteze discursul electoral al premierului a
