"M-am nascut fara noroc"
Stimata doamna Sanziana Pop,
Draga redactie,
Ma numesc Calinciuc Ionut, sunt din satul Nartesti, comuna Gohor, jud. Galati, am 7 ani si 8 luni, si locuiesc impreuna cu mamaia, Ignat Vasilica. De cand m-am nascut, sunt fara noroc, asa cred eu, deoarece nu-mi cunosc tatal, nerecunoscandu-ma la nastere, iar mama a plecat sa caute de lucru si nu a mai venit pe acasa. De mine se ocupa mamaia. Ea m-a invatat sa scriu, sa citesc, ma ajuta sa invat poeziile pentru serbari, ba mai mult, m-a invatat sa si cant. In urma cu 2 ani, inundatiile le-au daramat casa bunicilor mei si absolut tot ce aveau, iar de atunci se chinuie sa construiasca alta, dar nu au ajuns decat pana la acoperis. Mai departe nu mai au putere si posibilitati financiare, deoarece au facut deja un imprumut la banca. Noi traim din alocatia de 100 lei. Mamaia este bolnava, are tumora la ficat si mereu plange ca nu are cu ce sa-mi cumpere si mie dulciuri sau inghetata, deoarece cumpara mancare pe datorie, de la magazin, si nu ne mai ajung banii. Si plange intruna, si plang si eu aici, caci imi este mila de ea, pentru ca daca ea nu mai este in viata, eu raman singur si nu vreau asta. Ma rog la Dumnezeu in fiecare seara, poate s-o gasi cineva sa ne ajute sa termine casa. As fi asa fericit sa am si eu o camera a mea, sa invit si eu alti copii la mine, sa nu mai fiu trist. Invat la scoala bine, am luat locul II, imi place sa cant, dar mamaia nu are posibilitati materiale sa se ocupe mai mult de mine. Poate prin intermediul acestei scrisori, Dumnezeu o avea mila si s-o gasi cineva pentru a ne ajuta cat de putin, sa nu mai vars atatea lacrimi, sa fiu vesel si fericit, alaturi de mamaia.
Va multumesc din sufletul meu de copil lovit de soarta, dorindu-va multa sanatate, putere de munca si Dumnezeu sa aiba grija de dvs. si de colectivul pe care il conduceti.
Cu toat
