Statutul elevului are prevederi clare referitoare la comportamentul acestuia în şcoală. „Adevărul“ vă prezintă astăzi principalele schimbări la nivelul claselor V-VIII şi al intrării la liceu, prevăzute în legile lui Miclea şi Andronescu. Citiţi şi:
Legile Educaţiei se transformă în comisia Andronescu – Miclea
Codul Educaţiei nu este acceptat în totalitate de studenţi
Discuţiile dintre ministrul Ecaterina Andronescu şi şeful Comisiei prezidenţiale pentru Educaţie, Mircea Miclea, au continuat ieri pentru găsirea soluţiei optime pentru pachetul de legi pe educaţie. “Nu am ajuns la nicio concluzie comună în ceea ce priveşte învăţământul universitar. Aştept să văd dacă în textul final al legilor vor fi asimilate soluţiile propuse de comisie”, a spus Miclea.
Andronescu vrea liceul obligatoriu
Codul Educaţiei propus de ministrul Ecaterina Andronescu prevede 13 ani de învăţământ obligatoriu: cele 12 clase de liceu plus un an de grădiniţă. Documentul specifică faptul că obligaţia de a frecventa învăţământul la forma de zi încetează odată cu împlinirea vârstei de 16 ani. După această vârstă, tinerii îşi pot finaliza educaţia la seral, la frecvenţă redusă sau la distanţă.
Potrivit aceluiaşi document, admiterea la liceu ar urma să se facă tot computerizat, în funcţie de media obţinută pe parcursul claselor V-VIII şi de notele obţinute la testările internaţionale, fiecare în proporţie de 50%. Testarea internaţională va fi de tip PISA (Programme for International Student Assessment), după model european, şi va înlocui tezele unice. La acest test, care va fi susţinut în scris în semestrul al doilea din clasa a VIII-a, vor fi verificate competenţele-cheie obţinute de elev prin întrebări din mai multe domenii.
„Dacă elevii vor da testul în şcoala în care au învăţat în ultimii patru ani, notele