23 August 1944 este cel mai controversat moment din istoria recentă a României. Soţii Ceauşescu au transformat sărbătoarea naţională în spectacol omagial. Sărbătoarea şi-a schimbat semnificaţia şi denumirea pe parcursul celor 45 de ani de comunism, în funcţie de interesele regimului. CLICK AICI PENTRU FOTOGALERIE! Mai citeşte şi:
VIDEO 23 august, o sărbătoare cu semnificaţie incertă
Să ne amintim de 23 august 1944 !
Din „Scînteia“, 23 august 1989
„România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de razboi cu Marea Britanie şi Statele Unite“, spunea Regele Mihai I, în Proclamaţia pentru ţară rostită la radio, în seara de 23 August 1944.
Anunţul privind ruperea relaţiilor cu Germania şi încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite era făcut la câteva ore după ce prim-ministrul, mareşalul Ion Antonescu, fusese arestat la ordinul regelui.
Zi naţională
„Actul de la 23 August” rămâne cel mai controversat moment istoric al României. A fost numit puci, lovitură de stat, resurecţie şi revoluţie. Cei din extrema dreaptă l-au considerat ca pe o trădare din partea regelui, iar comuniştii au pretins că ei au fost principalii actori ai despărţirii de Germania. Cert este că evenimentul a dus la scurtarea războiului cu aproximativ şase luni. Din 1948, 23 August a devenit ziua naţională a României şi aşa va rămâne până în 1990, când va fi înlocuită cu ziua de 1 decembrie.
23 August este singura sărbătoarea pe care comuniştii au păstrat-o de la un capăt la altul al dictaturii. Istoricul Lucian Boia precizează: „Iniţial au existat trei sărbători principale de ordin naţional: 23 August - care va rămâne până la sfârşit, 7 noiembrie -
