Cadrul natural şi arhitectura oraşului medieval Veliko Tărnovo te duc cu gândul la Luxemburg sau la San Marino. Câteva zile în oraşul bulgar vă vor face cu siguranţă să reveniţi pentru a face cunoştinţă cu fiecare străduţă sau clădire. Originea numelui este legată de cuvântul slav „tern sau „turn” (tron). De-a lungul anilor, acesta s-a transformat în Ternov, Turnov, Tur-nov, Turnovgrad, Târnovo, iar mai apoi în Veliko Târnovo, fiind numit „Veliko” (Mare) datorită mărimii şi frumuseţii sale.
În 1187 Târnovo devine capitala Regatului Bulgar, aceasta fiind, de altfel, cea de a treia capitală în istoria Bulgariei. Tot atunci a fost construită cea mai mare parte a frumoaselor palate, mănăstiri şi fortificaţii ce pot fi admirate astăzi la Veliko Târnovo.
Între secolul al XIII-lea şi al IV-lea, Veliko Târnovo era un important centru politic, economic, cultural şi economic in Europa. În secolul V, la Veliko a fost ridicat un oraş fortificat, care a fost distrus însă 200 de ani mai târziu. Pe ruinele acestuia s-au pus bazele unei aşezări slavo-bulgare, iar în secolul al X-lea, zona era deja intens populată. Vestigiile din Dealul Tsarevets sunt datate din secolul al XIII-lea, iar primele aşezări de aici au fost locuite de traci.
Străzile din centru sunt înţesate cu ateliere de artişti şi meşteşugari
După mai mulţi ani de luptă pentru eliberarea de sub dominaţia otomană, la 7 iulie 1877 Veliko Târnovo a fost declarat oraş liber. Un an mai târziu, a fost adoptată prima constituţie a Bulgariei, Constituţia Târnovo, aceasta fiind considerată una dintre cele mai democratice din Europa la acea vreme.
Tot aici a fost ales primul cneaz al Bulgariei, Alexander Battenberg, la 27 iulie 1879. La puţin timp după aceste evenimente, Sofia este eliberată şi ea de sub dominaţia otomană, iar capitala se mută aici.