Clujenii care au trăit pe viu manifestările prilejuite de Ziua Naţională a Republicii Socialiste România au păreri foarte diferită despre cum se desfăşura aceasta.
De la „foarte enervant” la „atmosferă sărbătorească”, clujenii care au trăit pe viu sărbătorile din 23 August în perioada comunistă fac o radiografie a zilelor dinainte şi de după cea mai importantă zi a României între 1944 şi 1989.
„Atmosfera de la 23 august era una sărbătorească, mai ales că erau două zile libere. La Cluj, distracţia preferată a oamenilor era să meargă la Hoia, să frigă cârnăciori, să bea o bere. Întreg oraşul era pustiu, puteai merge oriunde cu maşina. Cei care aveau maşini făceau drumuri repetate spre Hoia, unde îi duceau pe oameni”, spune istoricul Gheorghe Bodea.
Fără îndoială, cel mai important moment al zilei era reprezentat de spectacolul grandios care avea loc, an de an, pe stadion. Printre responsabilii cu detaliile acestei manifestări se numărau profesorii de educaţie fizică, cei care aveau datoria de a-i alege pe participanţi. „Era foarte enervant, pentru că răspundeam de tot. Era vacanţă şi trebuia să alegem copiii pe care să îi aducem şi să facem selecţii. Trebuia să fie copii frumoşi, înalţi, să corespundă «standardelor». Vreme de aproape o lună, făceam repetiţii peste repetiţii, mai întâi fiecare profesori cu elevii săi, apoi toţi la un loc. Totul trebuia să iasă perfect”, îşi aminteşte Anamaria Pop, profesoară de educaţie fizică.
Şi artiştii aveau de lucru de ziua naţională, dar mulţi profitau de vacanţă şi efectuau turnee prin lume, spune Victor Bercea, fost director al Casei de Cultură a tudenţilor, actual director al clubului cultural „Observator”. „Am fost de multe ori la manifestările de 23 de August, ca participant. Era o adevărată nebunie, o atmosferă apăsătoare, o zi în care oamenii se gândeau mai degrabă la mici şi bere decât la defilări. D