Cu o zi în urmă, 21 de salve de artilerie îi vestiseră pe români că sosise aniversarea zilei naţionale. A 25-a, sub "Epoca Nicolae Ceauşescu". Presa vremii, preţ de câteva zile, a abundat în informaţii referitoare la manifestaţiile organizate atunci. La cancelaria CC au sosit, cum se obişnuia, zeci de telegrame de felicitare din întreaga lume. Versuri stângace, nesemnate, îl omagiau pe "eroul între eroi".
AMERICANII, EXPEDITIVI
Din străinătate, cum se obişnuia în asemenea momente solemne, au curs în acele zile telegrame de felicitare din partea mai tuturor statelor lumii. I-au scris lui Ceauşescu şi "prieteni", şi "duşmani".
Au adresat urări state "frăţeşti" precum URSS, Bulgaria, RDG, China, Polonia, Cehoslovacia, Cuba, dar şi celelalte state europene. Purtând antetul CC al PCUS, Sovietului al URSS şi Consiliului de Miniştri al URSS, nu şi semnătura liderului sovietic Mihail Gorbaciov, telegrama primită de la Moscova amintea de "tradiţia" postbelică a relaţiilor sovieto-române. Expeditivi s-au dovedit a fi americanii însă.
"Cu ocazia Zilei naţionale a României, doresc, în numele poporului american, să transmit tuturor românilor cele mai bune urări de pace, prosperitate şi împliniri personale", scria preşedintele George Bush. Sincere vor fi fost cu adevărat urările de "progres şi prosperitate" ale colonelului Al-Kadhafi, prieten al regimului de la Bucureşti. Conducători din ţări mai mult sau mai puţin exotice ale mapamondului au felicitat România, la rându-le.
OMAGII "MARELUI EROU"
Nu au lipsit, de 23 August, omagiile barzilor specializaţi în glorificarea "eroului între eroi". Deşi mai rare decât în alte dăţi, de multe ori fără semnătură, le găseşti pe primele pagini ale ziarelor din fiecare judeţ al ţării. Bunăoară, în "Făclia" de la Cluj. "Că libertatea n-are vârstă-o ştim/ Ni-s mărturie lacrima şi dor
