Obişnuiţi să trăiască din mila publică, oamenii străzii nu sunt interesaţi să se reintegreze în societate. Standardul de viaţă scăzut îi determină pe cerşetori să se mulţumească să aştepte, fără să se gândească să ofere ceva societăţii. Regulile îi lasă indiferenţi pe cei care stau cu mâna întinsă şi aşteaptă pomana celor din jur. Psihologii au observat că procentul celor care sunt dispuşi să-şi schimbe modul de viaţă este extrem de scăzut.

„Într-o anumită măsură, modificarea depinde şi de ei. Dar au foarte puţină voinţă, de aceea fenomenul persistă. Ei, deocamdată, preferă să trăiască aşa”, e de părere psihologul arădean Mihai Dan.

Arădenii, vinovaţi că dau bani cerşetorilor

Societatea contribuie şi ea la perpetuarea cerşetoriei. Pe de o parte, sunt cei care continuă să ofere sume de bani atunci când sunt abordaţi pe stradă, în piaţă, la catedrală sau în gară, iar pe de altă parte, oamenii nu au aproape deloc încredere în cerşetori.

„Cerşetorii ar putea fi reintegraţi în societate, dar trebuie apelat la programe sociale foarte bine puse la punct. Există mai multe variante, una ar fi direcţionarea lor spre munci în folosul comunităţii, iar alta ar implica folosirea lor în domenii mai puţin căutate, ca salubritate sau deratizare. Problema e că există puţine persoane dispuse să investească încredere în cerşetori”, a explicat Mihai Dan. Asociaţia Caritabilă „Oaza”, implicată în lupta contra cerşetoriei, oferă ajutor celor care sunt dispuşi să facă o schimbare în viaţă.

Oamenii străzii, ajutaţi să se schimbe

„Sunt mulţi cei care ne caută. Îi ajutăm, în general, cu alimente, îmbrăcăminte şi bani, atunci când se poate şi când îi vedem dispuşi să facă o schimbare, să iasă din stradă”, a arătat Laura Andres, preşedintele asociaţiei arădene. „Încercăm să le găsim şi de lucru, iar în cazul copiilor, dorim să-i determi