Defilarea de la 23 August 1989 a fost cea mai grandioasă din câte s-au organizat vreodată în România. La patru luni după acest exerciţiu de adulare, soţii Ceauşescu erau executaţi. La ultimul spectacol dat de comunişti în Europa au participat sute de mii de oameni ai muncii, ţărani, soldaţi, elevi, studenţi şi sportivi. În 1989, punctul central al sărbătoririi zilei de 23 August s-a mutat pe esplanada din faţa a ceea ce trebuia să fie muzeul naţional de istorie. O construcţie monumentală, lăsată în paragină după Revoluţie şi vândută apoi unui dezvoltator imobiliar care construieşte acolo un uriaş complex, cu trei zgârie-nori (de 34, 30, respectiv 26 de etaje), un mall, zeci de restaurante şi magazine.

Defilarea de la Podul Eroilor

Acum 20 de ani, clădirea în stil nord-coreean era aproape terminată. Balconul dinspre Bulevardul Eroilor era incărcat de ghirlande, iar deasupra fusese agăţat un uriaş portret din tinereţe al lui Nicolae Ceauşescu, încadrat de stema statului şi cea a partidului.

Prin faţa acestui balcon au defilat coloanele de români forţaţi să-i aducă un omagiu lui Ceauşescu.  Totul a decurs conform unui desfăşurător de la care nimeni nu îndrăznea să se abată cu o iotă măcar şi pe care îl găsim descris în „Scînteia” din 25 august ’89.

La sosirea cuplului Elena şi Nicolae Ceauşescu, formaţiile corale au etalat piesele de forţă din repertoriul muzicii patriotice, iar şoimii patriei le-au oferit buchete de flori.

„Înconjuraţi de aceste vibrante manifestări de dragoste, respect şi preţuire”, cei doi au urcat la tribuna oficială, în „ovaţiile şi uralele” participanţilor. În balcon s-au mai aflat reprezentanţi ai partidelor comuniste din alte ţări, ambasadori şi corespondenţi ai presei internaţionale, veniţi probabil să asiste la ultimul spectacol dat de comunism în Europa.

Mu