Solicitările venite din partea Ministerului Public pentru ascultarea unor convorbiri telefonice făcute de Serviciul Român de Informaţii au crescut cu 50% la Curtea de Apel Galaţi şi cu 100% la Tribunal. Motivul principal îl constituie creşterea infracţionalităţii organizate, dar şi infracţiunile pentru care organele de urmărire penală nu au suficiente probe pentru a-i trimite pe făptaşi după gratii.
Numărul cererilor privind interceptarea convorbirilor telefonice a crescut spectaculos în ultimul an atât pe raza judeţului Galaţi, cât şi în jurisdicţia Curţii de Apel Galaţi. Cifrele vorbesc practic de la sine. Conform informaţiilor furnizate de Tribunalul Galaţi, la instanţă se înregistrau în 2007 doar 87 de cereri privind interceptarea unor convorbiri telefonice, pentru ca în 2008 numărul lor să ajungă la 113.
În 2009 am putea discuta de creşterea cu 100% a solicitărilor ce vizează interceptările telefonice, în condiţiile în care au trecut doar 6 luni şi au fost avizate favorabil de Tribunal un număr de 114 astfel de cereri.
La Curtea de Apel Galaţi situaţia este similară. Purtătorul de cuvânt al instanţei, judecătoarea Irina Boldea, ne-a declarat că în 2008 fuseseră solicitate doar 6 interceptări telefonice, pentru ca în 2009 numărul acestora să ajungă deja la 29. Rezultatele sunt folosite ulterior în instanţă ca probe împotriva infractorilor, în măsura în care conţinutul lor se coroborează cu alte dovezi din dosar.
Se dau singuri de gol
Motivele care stau la baza solicitărilor sunt relativ simple. Majoritatea cererilor sunt făcute în dosare ce ţin de criminalitatea organizată, cum ar fi traficul de droguri, proxenetism, trafic de persoane şi asocierea în vederea comiterii de infracţiuni.
Există totuşi şi cazuri în care instanţele de judecată gălăţene au aprobat interceptarea convorbi
