Pentru guvernarea de la Kabul, alegerile din august au ca miză însăşi supravieţuirea regimului politic al preşedintelui Hamid Karzai, care nu se mai bucură de încrederea Statelor Unite. Recent, Hillary Clinton critica dur regimul Karzai pentru că tot ce a reuşit să construiască în ultimii ani a fost un narco-stat.
La 20 august 2009, în Afganistan s-a desfăşurat al doilea scrutin al alegerilor prezidenţiale, după înlăturarea guvernării talibane, în 2001. În competiţia electorală s-au înscris 41 de candidaţi. La puţin timp după consumarea alegerilor, atât preşedintele în exerciţiu Hamid Karzai, cât şi fostul ministru de Externe Abdullah Abdullah şi-au revendicat victoria.
Scrutinul a arătat lumii imaginea unui Afganistan care imită democraţia, dar care, pe fond, nu se află departe de Evul Mediu. Buletine de vot pe care au fost trecute fotografiile candidaţilor (pentru că majoritatea alegătorilor erau analfabeţi), ameninţări ale insurgenţilor cu tăierea degetelor (celor care se prezentau la scrutin) şi atacuri, dezamăgire sau speranţă pentru alegătorii (unii convinşi că scrutinul va fi fraudat, alţii încercând să viseze la un viitor mai bun) au alcătuit peisajul sumbru al alegerilor din august.
Cei patru candidaţi importanţi la alegerile prezidenţiale din Afganistan sunt persoane cu experienţă în viaţa politică şi foşti combatanţi în războiul împotriva Uniunii Sovietice din anii 80.
Hamid Karzai, preşedintele în exerciţiu al Afganistanului, şi-a proclamat victoria înainte de desfăşurarea scrutinului, iar oferta sa electorală sunt atât promisiunile de campanie din 2009, cât şi realizările puţine ale mandatului anterior. În 2001, Karzai, susţinut puternic de SUA, a fost instalat în fruntea guvernului provizoriu instaurat la Kabul după declanşarea ofensivei împotriva talibanilor de coaliţia antiteroristă creată de Washington, după atacurile de l