Andrei Puni a demonstrat că-şi poate îndeplini un vis şi e unul din tinerii ale căror proiecte vor impresiona multinaţionale. Medaliatul cu bronz de la Olimpiada Internaţională de Informatică din acest an a fost autodidact de mic.

“Orice jucărie care avea o parte electronică o demontan instant, de când eram mic aveam lego făceam roboţei”, îşi aminteşte Andrei Puni. Primul calculator l-a primit cadou pe când avea şase ani şi era în clasa I. “Am avut o pasiune foarte mare pentru matematică, când am început să învăţ programare era diferit pentru că era din ce în ce mai interesantă.  Îmi pare rău că n-am ştiu de olimpiada de informatică în şcoala generală”, mai spune Andrei. S-a apucat să înveţe informatică de unul singur, avea şi prieteni pasionaţi de acelaşi lucru şi le-a “furat” prin reţea „dosarul” cu programele şi documentele.

După ce-a învăţat limbajul specific a realizat diverse programe sau jocuri, şi a putut să realizeze lucrări sau atestate pentru prieteni. “Când am făcut jocul snake (şarpe, n.r.) mi s-a părut foarte interesant să pot reproduce ceva ce au făcut astăzi”, mai spune olimpicul. A mai făcut ceva bani pe diverse proiecte şi apoi şi-a propus să ajungă la faza naţională a olimpiadei. A început să înveţe tot mai mult ajutat şi de colegii Florin Pogocsan Florin şi Andrei Grigorean, a ajuns la naţională în clasele a IX-a şi a X-a, şi dacă în clasa XI nu s-a calificat, în acest an a ajuns din nou în lotul naţional şi apoi la faza internaţională în Bulgaria.

“Laboratorul”

“Toate problemele sunt de algoritmică, un exemplu mai uşor de rezolvat: primeşti străzile şi distanţe dintr-un oraş şi tu trebuie să realizezi printr-un program traseul optim, cam ca la GPS. Mai sunt implicate noţiuni de logică, matematică, etc”, a exemplificat Andrei Puni tipul de probleme ce trebuie rezolvate la un concurs de ge