Fostul subsecretar de stat în MAE afirmă că despre un parcurs normal de aderare a Chişinăului la spaţiul comunitar s-ar putea vorbi, cel mai devreme, peste 20 de ani. Este România Fostul subsecretar de stat în MAE afirmă că despre un parcurs normal de aderare a Chişinăului la spaţiul comunitar s-ar putea vorbi, cel mai devreme, peste 20 de ani .
Este România pregătită să-şi regândească relaţia cu Rusia? Dar Moscova este interesată de o dezgheţare a legăturilor cu Bucureştiul? În ce condiţii ar mai putea fi înlăturate efectele Pactului Ribbentrop-Molotov, la 70 de ani de la semnarea acestuia? Cum ar putea ajunge Republica Moldova în spaţiul comunitar? Iată doar câteva dintre marile întrebări la care am încercat să găsim un răspuns, alături de profesorul Dan Dungaciu, unul dintre puţinii experţi români în problematica spaţiului ex-sovietic.
Deşi a fost pus în discuţie şi contestat în repetate rânduri, Pactul Ribbentrop-Molotov continuă să fie unul dintre motivele stabilităţii precare de la graniţa de nord a ţării noastre. Profesorul Dungaciu explică, în acest context, că România nu are adversari permanenţi în regiune, ci interese permanente. Din această cauză, autorităţile de la Bucureşti trebuie să manifeste pragmatism, flexibilitate şi viziune în ceea ce priveşte raporturile cu Moscova, Kievul şi Chişinăul.
CARTE DE VIZITĂ
• S-a născut la 3 octombrie 1968, la Târgu Mureş.
• Distins cu premiul Universităţii din Istanbul pentru Ştiinţe sociale şi cu Premiul pentru sociologie „Dimitrie Gusti” al Academiei Române.
• A urmat stagii de pregătire la universităţi din Statele Unite, Marea Britanie şi Grecia.
• A publicat numeroase lucrări ştiinţifice şi studii de specialitate în reviste româneşti şi străine.
• Doctor în sociologie al Universităţii Bucureşti (2002).
