In luna iunie a anului 2009, Barometrul Global al Coruptiei realizat annual de Transparency International (TI) aducea o informatie socanta: mass-media a ajuns, pentru prima data, in topul celor mai corupte institutii din Romania.
Astfel, intre toate institutiile, mass-media a inregistrat cea mai spectaculoasa crestere in acest top, obtinand 3,4 puncte la capitolul coruptie, din maximum 5.
Primele doua locuri in clasament sunt ocupate de Parlament si de Partidele politice, urmate de Justitie si de Sectorul privat; doar 3% din cei chestionati credeau ca mass media nu este corupta, iar 43% afirmau ca este foarte si extrem de corupta (www.transparency.org.ro).
Surprinzatoare nu este numai aceasta neasteptata degradare a imaginii presei, cat mai ales corelatia dintre acest sondaj si Barometrul de Opinie Publica, un sondaj semestrial care se realizeaza fara intrerupere din 1992 si care arata constant ca, pentru romani, presa este una din putinele institutii in care au incredere (ani de zile mass media a ocupat locul trei in topul increderii, dupa Biserica si Armata).
Atitudine ambivalenta
Rezultatele celor doua anchete dezvaluie faptul ca atitudinea publicului fata de presa este mai mult decat ambivalenta. Atunci cand cineva afirma ca Parlamentul sau Justitia sunt corupte, la baza opiniei sale pot sta unele experiente personale; cu toate acestea este evident ca factorul predominant in constituirea unei asemenea opinii este dat de informatiile din mass media.
Cum insa mass media din Romania nu a prezentat aproape niciodata cazuri de coruptie in care sa fie implicati jurnalistii, cum redactiile sunt organizatii semi-inchise, in care publicul nu are acces si nu poate avea informatii despre procedurile de lucru si despre jocurile de interese interne, este evident ca acest curent de opinie s-a format impotriva discursu
