Nu are niciun țel anume în viață. Doar multă, foarte multă, pasiune. Acolo unde muncește, face totul ca la carte. Și nu se mulțumește cu jumătăți de măsură. Șerban Dâmboviceanu a crescut de mic copil în obositoarea aglomerare urbană a marilor orașe. Bucureștiul a fost pentru el locul unde a învățat că în viață, trebuie să muncești și dai rezultate, indiferent de locul de muncă. Și indiferent dacă este locul pe care ți l-ai ales sau nu. Aglomerarea urbană, cât și educația primită în familie, l-a învățat că în orice inițiativă, pentru a avea rezultatele scontate, trebuie să pui pasiune. Foarte multă pasiune. Această învățătură l-a transformat în unul din cei mai importanți viticultori din Mehedinți și chiar din țară.

A studiat la Strasbourg

 Anii de liceu, după cum spune Șerban Dâmboviceanu, i-au oferit posibilitatea ca străinătatea să nu i se pară chiar atât de grea.  „Am absolvit cursurile Liceului Român – Francez, de aceea mi-a fost foarte uşor să urmez cursurile Facultăţii de Drept de la Strasbourg. Nici în anii studenţiei nu am visat la ceva anume pe viitor. M-am lăsat purtat de oportunităţile ce aveau să-mi apară singure. Nu am alergat după absolut nimic, sau după ceva special. Totul a venit de la viaţă. Drept urmare, iată că, deşi am absolvit Dreptul la Strasbourg, am devenit viticultor în Corcova”, declară Şerban Dâmboviceanu. 

După facultate, Șerban s-a angajat la Bruxelles, ca director al unui lanț de magazine deținut de un important om de afaceri din Paris. Așa l-a cunoscut pe Laureant Pheffer, francezul alături de care deține acum podgoria de la Corcova. Interesant este faptul că Şerban, deşi a crescut în mediul urban, el nu a încercat să-şi construiască vile sau palate la Corcova pentru a avea unde să stea, ci locuieşte într-o baracă în mijlocul viei, aproape şi alături de muncitori, paznici şi cei 8-9 câin ce