Doi dintre tinerii români care au studiat la Princeton vorbesc despre specificul acestei universităţi de prim rang.
Theodor Braşoveanu şi Ana Caraiani observă varietatea de oportunităţi şi activităţi adiacente celei de bază pe care ţi le oferă universitatea din statul american New Jersey.
"Există varietatea de evenimente culturale, vizite de personalităţi, activitatea asociaţiilor studenţesti, campusul de secol XVIII superb conservat, pentru a ne face o idee. Au trecut pragul pe aici, doar în ultimii ani, oameni precum Secretarul General al ONU, Susan Surandon, Regele Iordaniei, Glen Close, Gen. Petraeus.
Nu au lipsit nici personalităţi din România, invitate de noi, precum Sorin Iliesiu, pianiştii Matei Varga şi Lucian Ban, pictoriţa Miruna Budişteanu, arhiducele Dominic de Habsburg sau poetul Andrei Codrescu. Imaginaţi-vă că într-un campus american noi putem să-l omagiem pe Enescu, să condamnăm crimele comunismului, să manifestăm pentru libertatea Moldovei sau să o comemorăm pe Principesa Ileana a României, în prezenţa colegilor din toată lumea, cu susţinerea Universităţii! Găsesc că nu e lucru mic şi spune multe despre viziunea generoasă şi liberală a americanilor, care pun la bătaie toate resursele pentru încurajarea diversităţii culturale şi de opinie. Comparaţi asta cu patriotismul cu iz electoral practicat la noi, manifestat in vopsirea de banci tricolore şi batjocorirea altor etnii" - Theodor Braşoveanu, doctorand în fizică la Princeton
"La Princeton m-am specializat în Matematică, dar am urmat şi cursuri de film, artă, literatură, filosofie şi istorie antică, care mi-au îmbogăţit viziunea asupra lumii şi mi-au dat ocazia de a cunoaşte studenţi cu idei şi pasiuni diferite de ale mele. Printre cele mai dragi cursuri mi-a rămas şi cel pe care l-am considerat cel mai dificil: un seminar specific Princeton-ului, în
