După ce, pe la mijlocul anilor ’90, participase la primele reuniuni ale Cenaclului „Litere“ condus de Mircea Cărtărescu, Bogdan Dumitrescu a intrat în vîltoarea media – ca redactor la diverse posturi de radio şi TV, copywriter de succes, director de imagine, înalt funcţionar cultural, referent CNA... Nu a pierdut, totuşi, contactul cu scrisul, dovadă comentariile, eseurile şi fragmentele literare publicate în reviste culturale de prim-plan, ca şi mai puţin cunoscuta piesă de teatru Viaţa lui Max Ionescu (2006). Adevărul e că, în lumea copywritingului, cei mai creativi s-au dovedit a fi, la noi, absolvenţii de umanioare. Rămîne de văzut ce beneficii va avea şi literatura de pe urma experienţelor „media&advertising“. Riscul pentru un scriitor trecut prin ele este, zice-se, acela de a deveni el însuşi un simulacru (precum, să zicem, francezul Beigbeder), pierzîndu-şi „sufletul“. Nu-i cazul lui Bogdan Dumitrescu şi al întîrziatului său volum de debut, scos la 41 de ani. Autorul cunoaşte domeniul din interior, dar îl priveşte din afară, preluîndu-i, ca în artele marţiale, forţa şi deviind-o în beneficiul artei autentice.
Bogdan DUMITRESCU, SMS, Editura Polirom, Colecţia „Ego.Proză“,Iaşi, 2009, 200 p.
Deconspirarea tehnicilor de împachetare a realului în imagini şi strategii de manipulare comercială nu are loc în maniera didactic-teoretizantă a textualiştilor, ci prin plăsmuirea de poveşti stranii despre lumea construită de media şi despre mecanismele iluziei/ standardizării contemporane. Cum să-ţi salvezi sufletul de sub presiunea ei – iată „cheia“ volumului de faţă. Cele 29 de proze scurte şi foarte scurte reunite sub titlul minimalist de SMS (care nu trimite doar la Short Message System, ci mai ales la Save My Soul – vezi penultimul text al cărţii) au, într-adevăr – cum afirmă Mircea Cărtărescu pe coperta a patra –, linkuri către Borges, Cortá
