Pentru stimularea colectării ambalajelor, americanii primesc 10 cenţi pentru un recipient din plastic,nemţii - 0,25 euro, iar în Danemarca este trecută garanţia sticlelor din plastic direct pe bonul de cumpărături. Recuperarea garanţiei pe PET a reuşit să-i determine pe cetăţenii din multe ţări ale Globului să aducă deşeurile din plastic în locurile în care colectarea se face contra cost. Sistemul prin care ar putea fi instituită taxa pe PET, iar aceasta ar putea fi recuperată de cumpărător în magazin sau în centrele de colectare ar fi o soluţie eficientă şi pentru România.

Vânătorii de PET-uri

de Grigore Cartianu

Citiţi şi:

Câte sticle din PET aruncă anual româniiDe ce nu funcţionează sistemul actual de colectare selectivă a PET-urilorCum scăpăm de sticlele din plastic ce sufocă RomâniaTârgu-Jiu: Strânge PET-uri ca să se întreţinăConstanţa: Litoral 2009 / Plajă printre peturi, pungi de plastic şi sticle de bere

Până acum, această variantă de colectare a dat rezultate bune în toate statele în care a fost aplicată.

Suedezii compactează ambalajele în magazin

 În Suedia, în magazinele alimentare sunt aparate în care se strâng şi se compactează PET-urile.În funcţie de numărul de sticle din plastic introduse în acest aparat, pe bon este trecută o sumă ce poate fi primită de cetăţean la casa de marcat.

Aceeaşi metodă este aplicată în Grecia sau în Croaţia. În Danemarca, când cumperi un suc de la supermarket, pe bon este adaugată automat şi garanţia respectivă.

Sticla poate fi returnată în majoritatea magazinelor. Această modalitate îi ajută şi pe cumpărători să-şi recupereze taxa inclusă în preţ, şi pe reciclatori să aibă materie primă.

Americanii dau PET-ul şi iau 10 cenţi

În Statele Unite ale Americii sunt ampl