Slovacia a refuzat vizita presedintelui ungar, Laszlo Solyom, la fel ca Romania. In Uniunea Europeana, tensiunile nationaliste fierb sub aparenta pacificare adusa de "stergerea granitelor".
Structura suprastatala UE ar fi trebuit sa rezolve problemele minoritatilor nationale. Intr-o Europa fara granite fizice, ce mai conteaza carei natii ii apartii?
Din timp in timp insa, cate un incident diplomatic demonstreaza ca linistea de la suprafata este doar aparenta: dedesubtul apartenentei europene fierb inca sentimente nationaliste, tensiuni istorice si rabufnesc spaime imperialiste.
O recenta disputa diplomatica dintre Slovacia si Ungaria, ce aminteste foarte bine de ceea ce s-a intamplat si in Romania in urma cu cateva luni, demonstreaza ca problema minoritatilor nationale nu tine de istorie.
Dimpotriva, scrie Financial Times, pune in lumina o tendinta mai complexa, in care proiectul de pacificare al Uniunii incepe sa dea semne de amorteala, desi, in acelasi timp, chestiunea minoritatilor nationale revine cu putere in interiorul granitelor statelor membre.
Luni, ambasadorul slovac a fost chemat la Ministerul de Externe al Ungariei, pentru a da explicatii cu privire la refuzul autoritatilor slovace de a-i permite intrarea in tara presedintelui ungar, Laszlo Solyom. Cu cateva zile inainte, Solyom a incercat sa treaca Dunarea pentru a intra in orasul slovac vorbitor de ungara Komarno.
Premierul slovac Robert Fico a apreciat ca vizita lui Solyom - pentru a participa la dezvelirea statuii fondatorului Ungariei, Sfantul Stefan, primul rege apostolic si patron spiritual al tarii - avea ca scop agitarea minoritatii ungare din Slovacia (reprezentand aproximativ 10% dint totalul populatiei).
Vizita pica prost - concomitent cu aniversarea invaziei cehoslovace din 1968, la care au participat si forte
