Marea debarasare din sectorul public are la bază principii politice şi nu ţine cont de productivitatea angajaţilor. Astfel, concedierile nu vor avea un impact pozitiv asupra sistemului. Sursa: Horia Calaceanu
Mai precis, nu vom găsi la ghişeele instituţiilor de stat funcţionari mai amabili, mai zâmbitori sau care să ne rezolve eficient problemele.
"Reducerea numărului de angajaţi bazată pe constrângerile bugetare şi pe consideraţii politice, şi nu pe o analiza serioasă, va încetini procesul administrativ şi va duce la scăderea calităţii serviciilor, ceea ce este destul de dificil în condiţiile actuale ale crizei economice. (...) În România, în sectorul public problma nu este numărul de angajaţi, ci calitatea şi producţia", a declarat Michael Weiss, vicepreşedintele firmei A.T. Kearney, citat într-un comunicat remis de companie.
Performanţa salariatului
În plus creşterea salariilor din sectorul public, fără ca aceasta să fie motivată de performanţa angajaţilor, a afectat sistemul. Salariul mediu din administraţia publică este mult mai mare decât cel din mediul privat, se pune în studiul A.T. Kearney.
"Nu este posibil să compari angajaţii din sectorul public din România, unde se lucrează jumătate din timp şi se obţin restul veniturilor din plăţile clienţilor, cum este cazul sectorului de medical, cu funcţionari de pe pieţele mature europene care lucrează «full time» şi sunt experţi în administraţia publică", a afirmat Michael Weiss, vicepreşedintele firmei A.T. Kearney.
Eficienţa sistemului
Conform studiului, 80 de bugetari deservesc 1.000 de locuitori. Din acest punct de vedere, România ocupă locul 11 în rândul a 14 ţări europene analizate, fiind devansată de Ungaria şi Bulgaria, fiecare cu 82 de angajaţi la mia de locuitori, Polonia- 95, Slovenia- 117, Suedia- 138 şi Norvegia- 1
