O discutie despre lumea muzicii clasice cu Dumitru Avakian, critic muzical si membru al comitetului director al editiei din 2007 a Festivalului International "George Enescu", poate dura zile… Am simitit-o pe propria piele atunci cand am discutat cu domnul Avakian despre muzica lui Enescu si despre editia din acest an a festivalului dedicat compozitorului roman. Am discutat despre organizarea unui festival care dureaza o luna, acum, in plina criza, despre faptul ca Enescu este prea putin promovat in Romania si despre spectatorii lui Enescu, care… dupa cum veti vedea, se impart in trei categorii.
Cati ani aveati cand a murit George Enescu si ce stiati atunci despre marele compozitor?
Dumitru Avakian: Eram copil. Aveam 13 ani cand ne-a parasit Enescu. Situatia era confuza, apasatoare. Armata sovietica era in tara, era prezenta in constiinta oamenilor. Asa numita "dictatura a proletariatului" era temeinic consolidata. Ma refer la perioada teribila a "obsedantului deceniu", perioada care, din pacate, iese treptat, in zilele noastre, din constiinta publica, din constiinta tinerilor.
Anterior, in cateva randuri Enescu fusese invitat de catre autoritati sa revina in tara. Prin intermediul unor notorii personalitati ale timpului. Ma refer la dr. Petru Groza, la Mihail Sadoveanu... Regimul instaurat avea nevoie de legitimare, avea nevoie de personalitati de larga notorietate nationala si internationala.
Printr-o scrisoare de o eleganta formulare Enescu a refuzat revenirea in tara, mentionand starea precara a sanatatii sale. Pe aceasta directie influenta sotiei sale a fost hotaratoare. In presa timpului, o presa controlata de regimul totalitar, nu s-a facut mare publicitate evenimentului mortii lui Enescu. Totusi, o delegatie a Uniunii Compozitorilor, asociatie profesionala infiintata cu decenii in urma de insusi George Enescu, s-a deplasat la P
