Legea falimentului primăriilor, aflată în lucru la Guvern, a stârnit reacţii diferite din partea primarilor constănţeni
Guvernul pregăteşte legislaţia pentru incapacitatea de plată a autorităţilor locale. „Legea falimentului primăriilor" este, de fapt, un angajament al Guvernului faţă de FMI.
Potrivit proiectului de act normativ, primarii ar putea fi înlocuiţi cu nişte judecători sindici care să conducă şi să gestioneze întreaga procedură a insolvenţei sub autoritatea tribunalului. Legislaţia pentru intrarea în incapacitate de plată a primăriilor este în curs de elaborare şi face parte din angajamentul asumat de Guvern faţă de Fondul Monetar Internaţional (FMI), referitor la reducerea risipei banilor din sectorul public. Angajamentul prevede ca primăriile care solicită fonduri suplimentare sau încalcă regulile fiscale să semneze cu Guvernul un program de ajustare. Un astfel de program va conţine măsuri pentru soluţionarea depăşirilor de cheltuieli şi a dezechilibrelor fiscale, măsuri de restructurare a costurilor şi, nu în ultimul rând, sancţiuni pentru vinovaţi.
Interdicţie la candidatură
Experţii în politici publice susţin că legea falimentului este o lege bună. Ei propun ca primarii care conduc primării falimentare să fie destituiţi din funcţie şi să li se interzică să mai candideze pentru un nou mandat. Unii sunt de părere că nu judecătorii sindici ar trebui să ia locul primarilor, susţinând că foştii prefecţi, actuali inspectori guvernamentali, sunt cei mai potriviţi, pentru că, susţin ei, sunt mai apropiaţi de problemele administraţiilor locale. La ora actuală, peste 50% dintre primăriile din ţară se află în incapacitate de plată. Motivele sunt diverse şi pornesc de la cheltuieli iraţionale, împrumuturi nejustificate, organigrama supradimensionată etc.
Cei vizaţi de lege - primarii - au avut reacţii diferite faţă de acest proi