Abia zilele trecute, autorităţile s-au apucat să reconstruiască, experimental, 17 metri din taluzul falezei Bătrâna faleză a fluviului a intrat, în sfârşit, în colimatorul primilor edili ai oraşului, însă nu pentru o reabilitare serioasă, aşa cum s-ar cuveni, ci pentru lucrări de probă. Deşi este locul preferat de promenadă al brăilenilor, faleza fluviului a avut o soartă deloc fericită. NU a mai fost reabilitată din 1946 şi arată ca după război.

Constructorii au luat în primire faleza Dunării în urmă cu scurt timp

Lucrările executate deocamdată pe o lungime de 17 metri, sunt definitorii pentru pasul următor. Faleza Dunării cum este ea cunoscută acum brăilenilor, ca loc de promenadă, nu a arătat dintotdeauna aşa.

Faleza din vremea lui Moş Cambur

Prima taluzare a malului a fost facută potrivit documentelor aflate la Arhivele Statului, în anii 1946-1947, când prefectul comunist de atunci, cunoscut prea puţin de actualele generaţii al cărui nume a supravieţuit doar ca moş Cambur, a  ţinut să arate că se poate da de muncă militarilor veniţi din război.

Aşa s-a născut faleza la care s-a lucrat timp de un an şi trei luni, lucrările fiind întrerupte doar doar în iarna anilor ’46-’47.

Taluzul construit de Moş Cambur era din piatră vulcanică

Din nefericie, chiar dacă în timp au fost efectuate lucrări care au schimbat faţa falezei, taluzul construit din piatră vulcanică, nu a fost niciodată reabilitat aşa că s-a surpat pe alocuri. Ploile au spălat şi ele malul de pământ, şi astfel faleza a căpătat numeroase găuri care au făcut-o impracticabilă, chiar riscantă pentru pietoni.

Anul acesta a debutat un program de reabilitare şi refacere a falezei, lucrare care este executată pe o lungime de 17 metri.

Potrivit ing. Romeo Toia, responsabil din partea Primăriei