Sună a gol. Asta se poate spune despre vistieria României, ţara în care se cheltuieşte în continuare la fel de mult ca în era creşterii economice, deşi trăim în miezul unei crize financiare. A doua tranşă de împrumut de la Fondul Monetar Internaţional se va îndrepta direct către finanţarea deficitului bugetar, o nouă dovadă clară că statul are mari probleme în a acoperi cheltuielile curente.

Premierul Emil Boc a anunţat mai demult că va începe reducerea stufoasei administraţii centrale, urmând să fie concediaţi 9.200 de funcţionari guvernamentali, iar ministrul finanţelor a avansat săptămâna aceasta o nouă cifră: 150.000 de bugetari daţi afară în 2010. Datele Institutului Naţional de Statistică susţin că, în ultimii patru ani, numărul angajaţilor din administraţie a crescut cu 37%, în prezent în sistem lucrând 217.200 de oameni. Sunt prea mulţi. O spune indirect chiar şeful Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Andras Szakal, care recunoaşte că, în ciuda recrutărilor intense din ultimii ani, performanţa birocraţilor nu a crescut. Într-un sondaj comandat de aceeaşi agenţie se constată că percepţia generală despre instituţiile publice este negativă: jumătate dintre cei chestionaţi se plâng de corupţia din administraţie şi 68%, de lentoarea acestor instituţii. Nu generalizăm, dar este limpede oricui a avut de-a face cu puzderia de agenţii şi instituţii publice că inflaţia ştampilelor şi caruselul hârtiilor nu fac altceva decât să ameţească mecanismul statului, nicidecum să-l facă să se învârtească.

Preşedintele Traian Bă-sescu a solicitat ca 20% dintre funcţionarii publici să fie disponibilizaţi. Din nou şeful Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Andras Szakal, este onest, recunoscând că reducerea cu acest procent nu ar impieta cu nimic asupra funcţionării aparatului birocratic. Cu toate acestea, este foarte dificil pentru un prim-ministru ant