„Nu pot sa va fagaduiesc pentru ce stil ma voi hotarî, dar promit ca voi continua sa învat, ma voi stradui sa joc bine, ca aici la Bucuresti, adica nu, din ce în ce mai bine…” spunea Boris Spasski la încheierea celui de „Al treilea turneu international de sah al RPR”, desfasurat la Bucuresti în anul 1953, la care participasera trei viitori campioni mondiali de sah (Vasilii Smislov, Tigran Petrosian si Boris Spasski), turneu care a reprezentat prima iesire peste hotare a tânarului maestru sovietic, de numai 16 ani. Putini sunt cred, aceea care îsi amintesc de prima runda, în care elevul de 16 ani din Leningrad (azi St. Petersburg), producea marea surpriza: Spasski cu albele îl învingea într-o Aparare Nimzovici pe marele maestru Vasilii Smislov în 34 de mutari, cel care peste un an, în 1954, avea sa fie egalul campionului mondial – Mihail Botvinnik si peste 4 ani, în aprilie 1957 sa devina al saptelea campion mondial.
Nascut la Leningrad, la 30 ianuarie 1937, Boris Spasski a fost cel de-al zecelea campion mondial din istoria moderna a sportului mintii. A învatat sa joace sah la vârsta de cinci ani, în trenul cu care se refugia din orasul natal din cauza celui de al doilea razboi mondial. „Este ceva ciudat, nu pot sa spun exact ce m-a atras, este o enigma si pentru mine, dar pot sa spun ca, atunci când a aparut dragostea fata de acest joc, a fost ca o poveste, ca o taina a lumii", explica el într-un interviu mai târziu. Revenind în 1946 acasa, frecventeaza cercul de sah de la Palatul Pionierilor, progresând într-un ritm deosebit.
În anul 1955, la Anvers, realizând 14 puncte din 16 posibile (+13,=2,-1), câstiga titlul de campion mondial de juniori. A jucat de 5 ori în echipa olimpica studenteasca a U.R.S.S., în anii 1955, 1957, 1958, 1960, 1962 realizând 38½ puncte din 47 posibile (+31,=15,-1), adica un scor de 81,9%, obtinând 4 medalii de aur si 1 de argi
