Ascult vrăjită impresiile de călătorie ale Passionariei Stoicescu. Vorbeşte despre Tokyo cu atâta căldură şi admiraţie, încât reuşeşte să te facă să vezi. Vezi trecând strada sutele de pietoni din oraşul cu peste 30 de milioane de locuitori (iar în urma lor asfaltul rămâne perfect curat, fără urmă de hârtii, de pet-uri sau mucuri de ţigară). (...) Vezi puzderia de autoturisme sclipitoare aduse laolaltă în cimitirul de maşini şi afli că la staţiile de benzină, înainte de a ţi Publicitate se face plinul, maşina – indiferent de vârstă şi destinaţie – e trecută pe sub jeturi de apă, geamurile sunt lustruite cu piele de căprioară şi că asta intră în preţ. În materie de curăţenie, „japonezii sunt de-a dreptul pedanţi“, constată poeta. Nici cele trei sacoşe pline ale ei, lăsate în faţa magazinului, nu le ia nimeni (legile sunt aspre, nimeni nu riscă să fie pedepsit pentru atâta lucru, hoţii acţionează la alt nivel – îi explică fiul, un niponolog care locuieşte la Tokyo). Motocicliştii nu obişnuiesc să depăşească celelalte mijloace de transport. Curăţenie, disciplină, corectitudine, politeţe, delicateţe, dragoste de frumos, venerarea înaintaşilor, respectarea tradiţiilor. Ce culoare are Tokyo? Alb cu roz. Ce miros? De peşte. (De aceea ei au „un număr redus de cancere şi alte boli, pe care noi le datorăm cărnii roşii“ – observă călătoarea.) Ce sunet? De haiku. Într-un singur cuvânt, ce este Tokyo pentru Passionaria Stoicescu? „O minune“. Moment de poezie şi visare. (...) Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală. Ascult vrăjită impresiile de călătorie ale Passionariei Stoicescu. Vorbeşte despre Tokyo cu atâta căldură şi admiraţie, încât reuşeşte să te facă să vezi. Vezi trecând strada sutele de pietoni din oraşul cu peste 30 de milioane de locuitori (iar în urma lor asfaltul rămâne perfect curat, fără urmă de hârtii, de pet-uri sau mucuri de ţigară